Detalii
Încărcaţi Docx
Citiţi mai multe
Bună, copii frumoși ai lui Dumnezeu, descendenți ai lui Buddha și Hristos. Chiar am vrut să vorbesc cu voi acum câteva zile, dar am fost prea ocupată, prea ocupată. Așa că astăzi, mi-am redus munca la jumătate și o voi recupera mâine. Nu este nimic prea urgent azi, deci pot vorbi cu voi, astfel încât să știţi că sunt încă aici, în viață.Nu se știe niciodată pentru cât timp. Prețuiţi-vă viața și timpul vostru pe Pământ, astfel încât să puteți avea oportunități suficiente de a practica pentru a vă înălţa spiritual pe voi și pe cei din jurul vostru. Și multe alte aspecte, cum ar fi virtuțile, morala, înțelepciunea - asta este ceea ce le puteți aduce celor pe care îi iubiți și celor care sunt norocoși să fie în jurul vostru, practicanții spirituali de nivel înalt. Și dacă sunteți încă la nivel inferior, nu vă faceți griji; veți ajunge acolo, dacă sunteți sinceri; acolo unde există o voință, acolo există mereu o cale. Doar că uneori corpul nostru nu ascultă de voința noastră. Încercaţi să-l învăţaţi ce să facă.Acum este vară, sau când este prea cald aţi putea pune un bol mic cu apă rece cu puțină gheață în el, dacă aveți gheață, și să puneți un prosop în el ori de câte ori vă este prea cald, chiar dacă nu sunteți acoperiţi de o pânză, deja, dacă locuiţi singuri, ca mine. Puteți să faceţi tot ce vreţi, de fapt.Și dacă este prea cald, puteți lăsa fereastra deschisă. Și dacă vă faceţi griji în legătură cu fantomele și alte chestii, dacă sunteţi practicieni buni, nu ar trebui să fiţi îngrijoraţi. Dar ați putea aprinde lumina în grădină, astfel încât în jurul casei voastre ar fi lumină. Majoritatea fantomelor sunt îngrijorate de lumină, dacă sunt în afara casei voastre. Nu contează. Există fantome și lângă voi sau aproape de voi sau lângă casa voastră. Acestea sunt lucruri invizibile. Uneori spațiul nu contează pentru ele. Dar noi ne putem refugia în Metoda Divină a Luminii Divine interioare fără lumină, și a Sunetului Divin interior fără sunet. Știți asta și veți fi în siguranță. Lăsați Supreme Master TV pornit în fundal, ca să vă simțiți mai în siguranță.De fapt, cred că toți vă simțiți în siguranță și bine, la fel cum mă simțeam eu când eram mai tânără. Cu Metoda Luminii și Sunetului Divine interioare, nu ar trebui să vă faceți griji în legătură cu nimic. Când eram un pic mai tânără, uneori am văzut figuri albe în jur, aproape transparente, dar niciodată nu mi-a fost frică. Și după ce am devenit mai iluminată decât de obicei, mergeam oriunde singură, chiar și în întuneric. Ca în Himalaya, nu am avut niciodată o lanternă sau ceva de genul, nu-mi puteam permite atunci! Și în Himalaya munții și pădurile, seara se întunecă foarte repede. Ei bine, când am fost acolo, se întuneca foarte repede. Uneori mă duceam la bibliotecă să împrumut niște cărți sau să citesc ceva acolo, și apoi chiar și când se închidea și trebuia să merg acasă, era un drum lung de parcurs. Nu ai autobuze și taxiuri așa cum ai în orașe. Acolo, mergi pe jos, și chiar dacă vrei o căruţă sau o persoană-cal, trebuie să mergi într-un sat, un sat mai mare în centru, pentru a o comanda sau să închiriezi una.Am locuit în pădure într-o casă de lut. În cea mai mare parte a timpului era așa. Și seara, când mergeam acasă, doar mergeam. Totul era întunecat. Este mai întuneric decât în orașe. Cumva, chiar dacă nu locuiţi în oraș, locuiţi lângă oraș, lumina din oraș vă poate ajuta, de asemenea, să vedeți un pic din cale. Dar în Himalaya, în pădure, totul este întunecat, întunecat. Până acum, când îmi amintesc, mă întreb cum am ajuns acasă. Dar așa am trăit înainte. Nu mi-a fost niciodată frică de nimic. Nu am știut niciodată ce înseamnă să-mi fie frică.Când eram copil, da, pentru puțin timp pentru că oamenii îți spun mereu povești cu fantome, povești cu tigri, povești cu vrăjitoare, și sperie copiii. Așa că, atunci când mă duceam acasă, eram puţin speriată, dar doar temporar, a trecut foarte repede, la fel cum îmbătrânești. Când ești tânără, timpul trece atât de repede.Dar în Himalaya, nu ai așa ceva. În junglă, mai ales, nu. Dar mă întreb cum am ajuns acasă. Am mers pe jos până acasă. Se pare că picioarele mele știau unde să meargă. Chiar acum m-am gândit la asta. M-am gândit că trebuie să fi fost ca o femeie stupidă sau nebună. M-am dus să îl găsesc pe Dumnezeu. Am crezut că îl voi găsi în India, în Himalaya. Nu m-am pregătit niciodată. Nu am avut nici măcar un cort. Aveam doar o umbrelă, și nu aveam bani mulţi deloc; a trebuit să trag de ei. Deci, dacă nu aș fi avut o cameră undeva în Himalaya, trebuia doar să dorm sub umbrelă. Cel puțin capul nu se uda, și asta este important. În acele zile, nu știam ce înseamnă „frică”. Iar în zilele noastre, trăind în așa-zisa civilizație, te poți teme de oameni, de orice ți s-ar putea întâmpla în societatea civilizată. În Himalaya, locuiești singură într-o casă de lut sau doar cu câteva persoane. Și dacă ieșeai undeva, dacă voiai să mergi acasă, trebuia să treci prin păduri, munți și râuri. Și am făcut toate astea singură! Acum, gândindu-mă la asta, ooh... Nu sunt sigură dacă o pot face din nou.Eram mai tânără. Și am iubit lumea aceea atât de mult - acea lume liberă, fără frică, pe care am pierdut-o. Am pierdut atât de multe lucruri, inclusiv asta. Dar acest tip de lume este una dintre cele mai prețioase lumi pentru mine. Nu am știut că să cunoști atât de mulți oameni îți poate da mult mai mult bagaj decât atunci când ești singură, chiar dacă nu duci niciunul din bagajele lor. Nimeni nu poate vedea asta. Dar este mai împovărător decât atunci când trăiești singură aproape fără niciun ban. Trebuie să-ți numeri bănuții în fiecare zi. Nu poți cheltui mai mult decât ai plănuit deja să cheltui.La acea vreme, eu chiar nu aveam mulţi bani, și nu am vrut niciodată să îi cer bani fostului meu soț pentru călătoria în Himalaya. Așa că dacă aveam bani, îi cheltuiam; dacă nu aveam, asta este, a trebuit să plec. Dar pentru că am trăit atât de frugal - niște chapati (vegane) făcute de mine în fața casei de lut cu niște lemne uscate din pădure - atunci poți rezista mult timp cu foarte puțini bani. În India, este mult mai ieftin decât în alte țări. Și dacă vă aflați într-o zonă muntoasă precum Himalaya, este și mai rezonabil. Dar dacă te duci mai adânc în Himalaya, ar putea fi mai problematic pentru că acolo sus nu ai niciun restaurant, nicio mâncare - nimic nu este disponibil.Din când în când ești norocoasă să găsești pe cineva pe stradă, chiar în mijlocul străzii din pădure - dacă pădurea are o stradă - poate este un tânăr cu un vas de metal cu niște făină de grâu în el, și atunci poți avea poate doar un chapati - dacă ești norocoasă, dacă ai venit devreme. Dacă vii mai târziu, toți pelerinii aproape că ar sări pe soba lui și să ceară de mâncare. Apoi, în scurt timp, acel vas mic de metal al lui va dispărea. Toată lumea trebuie să plece, și el.Pe aceste cărări de pădure, uneori nu vezi pe nimeni. Rareori, din când în când, ai putea fi norocoasă să dai peste un călugăr, un călugăr bătrân, și el are doar o folie de plastic deasupra capului construită din câteva ramuri de copaci din apropiere de către unii dintre credincioşii lui sau poate de el însuși. Și apoi, sub acea bucată de plastic există o sobă mică, iar cărbunii ar trebui să fie fierbinți și să ardă tot timpul, chiar dacă sunt acoperiţi sub cenușă, pentru că el nu ar avea șansa deloc de a face foc din nou dacă acel foc se stinge, dacă cărbunii s-ar stinge. Pentru că nimeni nu ar merge acolo și să-i dea; nu este nimeni în jurul lui pe kilometri întregi.Acest tip de cale este vizibilă doar în timpul verii adevărate după ce o parte din zăpadă a fugit adânc în fluviul Gange undeva în apropiere. Atunci poți merge pe ea. Acest lucru este doar pentru pelerinaj. Nimeni nu merge vreodată pe acele cărări. Unele sunt foarte îndepărtate și foarte periculoase, de asemenea. Și călugărul, cred că el a stat acolo doar temporar, pentru că pelerinii vin și pleacă și poate ar putea să-l ajute și pe el să supraviețuiască uneori, până când se duce mai sus în Gaumukh sau undeva mai sus în Himalaya, unde nimeni, niciun suflet nu vizitează vreodată. Acele momente, le prețuiesc atât de mult, ca cele mai frumoase momente din viața mea.Photo Caption: În căutarea frumuseţii adevărate.
