Detalii
Încărcaţi Docx
Citiţi mai multe
Vedeţi, multe lucruri care îmi aduc plăcere sunt cumva încuiate. Eu nu am voie să le ating, să le descui sau să mă bucur de ele. V-am spus înainte, chiar acum, acum o jumătate de oră, în acest audio. Și nu am voie nici să hrănesc persoanele-păsări și persoanele-veverițe – orice persoane-animale care îmi apar în fața ochilor. Pentru că acesta este lucrul care mi-ar aduce, de asemenea, plăcere, mi-ar aduce fericire. Dar uneori mie nu-mi pasă deloc. Eu le strecor pe furiș ceva, iar ele chiar au mâncat. Și le-am dat apă când era cald. Nu este apă. Toate pâraiele au secat deja. Deci, le duc pe furiș puțină apă. Nu mai cer voie. Am spus: „Pedepsește-mă, dacă trebuie. Eu tot le dau apă, și asta este tot.” Dar asta, desigur, nu înseamnă nimic pentru mine. Nu mă consolează deloc. Poate doar un milimetru, pentru că nu le puteam hrăni. De asemenea, uneori găsesc scuze. Spun: „Acestea sunt doar resturi.” Deci, este în regulă să le arunc așa, pur și simplu. Altfel, nu am voie să fac nimic din ce mă face să mă simt oficial fericită. Doamne, eu vă povestesc despre unele dintre aceste lucruri acum. Nu v-am povestit despre ele înainte. Este ca să știți și voi, în caz că ați vrea să fiți un Maestru. Gândiți-vă la asta. Cu mult timp în urmă, aproape de începutul [Misiunii mele] deja, de la început încolo, în acele vremuri, când eu abia am început, cu câțiva ani în urmă, și știam deja cât de dureros poate fi pentru un Maestru, o viață de sacrificiu. Deci, la vremea aceea, am rupt instrucțiunea pentru că eu credeam că asta ar fi prea mult de suportat pentru orice om, să fie un Maestru, să predea toate acestea și altele. Eu am fost foarte ezitantă, dar chiar am rupt-o până la urmă, pentru că nu voiam ca vreo ființă să mai sufere ca Maestru. Eu credeam că oamenii îl au pe Buddha în ei și pe DUMNEZEU în ei, ar trebui să aibă grijă de ei înșiși. Și ar trebui să cunoască atât de multe prelegeri, multe sutre, multe biblii lăsate deja în urmă de Maeștri. De ce nu studiază și nu practică ei? Să practice, în loc să-l mituiască pe Buddha de pe altar, să-l mituiască pe Buddha din lemn chiar și cu flori și fructe sau cu orice altceva, și chiar punând o foiță subțire de aur pe corpul lui Buddha, doar ca să câștige ceva merit, și una, și alta, și altele. Oh, Doamne! Ce credeți voi, pentru ce există Buddha? Ca să-i mituiți voi? Dacă în inima voastră îl respectați cu adevărat și credeți în Buddha, atunci nu trebuie să-i dați nimic Lui. Nu trebuie să-i dați nimic lui Quan Yin Bodhisattva. Nu trebuie să dați nimic vreunui Bodhisattva, vreunui Buddha. Nu trebuie să-l mituiți pe Iisus Hristos sau pe vreun Maestru cu nimic. Ei nu au nevoie de nimic. Dar Ei au nevoie de un singur lucru: ca voi să fiți iluminați, astfel încât să fiți liberi de suferință, departe, departe, departe de iad. De asta au Ei nevoie. Deci, dacă puteți avea un Maestru și să deveniți cu adevărat iluminați, atunci acesta este cel mai bun dar, cel mai mare dar pe care îl puteți da lui Buddha și lui Iisus Hristos, și oricăror altor Sfinți din trecut, prezent și viitor. Ca să nu mai vorbim că voi salvați multe din generațiile voastre trecute și puteți binecuvânta și generațiile viitoare, de asemenea. Și binecuvântați lumea și cu meritul vostru, pentru că voi lucrați cu oamenii lumii. Voi folosiți produsele împreună. Voi sunteți în aceeași lume. Voi respirați același aer, consumați aceeași hrană, folosiți aceleași comodități. Deci, dacă voi sunteți cu adevărat foarte iluminați, îi veți ajuta pe toți, fie că voi știți sau nu, fie că ei știu sau nu. Așa este în Univers. Dacă voi citiți toate bibliile sau îl ascultați pe Maestru vorbind, ați ști că așa este. O persoană iluminată – minimum nouă generații sunt eliberate, salvate, de asemenea, din iad. Deci, depinde de voi dacă cei iubiți ai voștri sunt bine, dacă sunt într-o poziție bună din punct de vedere spiritual sau nu. Eu cred că am terminat acum. Eu sunt cam obosită de la munca de toată ziua de dimineață devreme, foarte devreme, până la ora 10 seara, fără oprire, doar că am mai apucat să mănânc ceva chiar în timp ce lucram. Altfel, dacă eu doar lucrez, nu am timp să mănânc. Unele zile sunt așa. Acum cred că îmi iau rămas-bun, vreau să spun, fizic. Spiritual, noi suntem împreună tot timpul. Deci, sunt puțin obosită acum. Eu mă voi odihni puțin, iar apoi trebuie să continui lucrul pentru că ieri m-am oprit devreme ca să am o întâlnire cu DUMNEZEU, așa că am rămas în urmă. Eu trebuie să mă odihnesc puțin ca să îmi pot face treaba mai eficient după aceea. D-ZEU să vă binecuvânteze pe toți, DUMNEZEU să vă iubească pe toți și DUMNEZEU să vă protejeze pe toți. Fie ca lumea noastră să fie sigură. Fie ca oamenii să se schimbe și să recunoască iar că ei sunt ca D-ZEU, pentru că noi venim de la D-ZEU. Cel puțin noi trebuie să avem o parte din DUMNEZEU în noi. Chiar și când nașteți un copil, el/ea are o parte din voi, din neamul vostru, din ADN-ul vostru, din caracterul vostru. Deci, cu cât mai măreț ar fi dacă DUMNEZEU ne-a dat naștere? Dacă nu există un DUMNEZEU Care ne-a dat naștere nouă și tuturor acestor creații din lume, de unde credeți voi că vin ele? Ele nu pot veni din nimic. Chiar dacă voi spuneți că legumele sunt făcute din niște apă și din cutare și cutare elemente, dar Cine a creat toate acestea de la bun început? Deci, dacă DUMNEZEU ne-a dat naștere, atunci noi trebuie să avem o calitate a lui DUMNEZEU în noi – fie că noi o recunoaștem, fie că nu o recunoaștem, pentru că am fost otrăviți, am fost drogați până la uitare. Dar asta nu înseamnă că acea calitate s-a pierdut. De exemplu, dacă un prinț este cu adevărat regal și născut în palat, dar a fost răpit și schimbat cu alți copii, totuși, în sângele lui, el este fiul regelui și are aceeași grupă de sânge ca regele. În zilele noastre ei pot dovedi asta, înțelegeți? Deci, chiar și doar într-o viață umană lumească, noi tot putem avea aceeași descendență de sânge ca părinții noștri. Cum să nu o avem, descendența lui D-ZEU, Cel Preaînalt? Eu vă las să vă gândiți la asta, să vă amintiți cine sunteți voi și să încercați să reveniți la poziția descendenței voastre spirituale Regale, de copii ai lui DUMNEZEU. Cât de măreți puteți fi? Voi sunteți prinți ai curții lui D-ZEU. Voi sunteți prinți respectați de toate Raiurile. Voi sunteți măreți, așa că respectați-i și voi pe ceilalți. Chiar dacă ei nu sunt inițiați, este pierderea lor. Dar noi știm că ei îl au pe DUMNEZEU înăuntru. Ei au Spiritul înăuntru. Ei au Natura de Buddha înăuntru, așa cum a spus Buddha. Bine, cu asta, eu vă doresc tuturor numai bine. Noi îi mulțumim lui DUMNEZEU pentru această ocazie de a sluji. Fie ca voi toți să fiți binecuvântați din belșug și să continuați să-l slujiți pe DUMNEZEU cu toată puritatea inimii. Amin. Îți mulțumesc, DOMNULE. Îți mulțumesc, DOAMNE. Fie ca și Tu să fii bine. Fie ca Tu să nu ai prea multă suferință, văzându-Ți copiii mergând pe calea greșită. Eu fac tot ce pot ca să fac orice îmi stă în putere ca să-i aduc înapoi la Tine. Eu o fac în moduri diferite. Fie ca Tu să-mi permiți să continui să fac asta. Fie ca Tu să ne binecuvântezi pe toți ca să lucrăm pentru Tine. Fie ca Tu să-i ierți pe toți păcătoșii și să-i înalți. Amin, DOMNULE. Amin. Amin. Îți mulțumesc, DOAMNE. Îți mulțumesc, DUMNEZEULE Preaînalt. Îți mulțumesc, DUMNEZEULE cu Puterea SUPREMĂ. Îți mulțumesc, DUMNEZEULE, PREA Iertătorule, PREA Binevoitorule, DOAMNE PREA Milostive. Îți mulțumesc, DOMNULE. Fie ca Tu să fii bine. Fie ca Tu să fii iubit. Fie ca Tu să fii venerat. Fie ca Tu să fii lăudat. Photo Caption: „Un mulţumesc umil şi bucuria vieţii dăruite”
