Detalii
Încărcaţi Docx
Citiţi mai multe
În fiecari zi trebuie să fiţi vigilenţi. A trăi în această lume este ca și cum trăiţi în țara inamicului. Ţi se aplică o lege foarte strictă chiar dacă nu ești un cetățean al acestei lumi. Deci, chiar dacă sunteți un Bodhisattva sau un Buddha Care a coborât în această lume, veţi suferi, de asemenea. Mai ales dacă te amesteci în karma altor oameni, a altor ființe de pe această planetă. Dacă încercați să le ajutați în vreun fel, nu este prea bine. Așadar, mulți dintre oameni se retrag. Se retrag într-un munte înalt, sau într-o junglă deasă, rămân acolo, practică meditația sau citesc singuri sutre. Învață singuri, fie din cărți, fie mai târziu, la un nivel superior, ei contactează direct Ființele Divine sau Maeștrii Ascendenţi și învață cu Ei. Deși nu le place să se amestece cu oamenii, poate că uneori o fac doar pentru a-și plăti karma din ultimele vieți sau ceva de genul. Sau trebuie să fie ca un proces. Așa că, uneori, ei sunt în munți. Ei practică pentru mulți, mulți ani poate, și uneori vin jos pentru câțiva ani sau un an sau câteva luni, depinde. Sau pur și simplu coboară și se întorc.Dacă practicaţi așa, nu trebuie să vă faceți griji cu privire la karma sau altceva pentru că în acest tip de meditație, acel tip de practică, nu aveţi voie să vă amestecaţi în karma niciunei ființe de pe această planetă. Deloc. Nici măcar karma unui vierme, o karma mică. Nici măcar nu hrănești persoanele-pasăre. Tu nu faci nimic. Tu nu iubești. Nu arăți afecțiune sau nu îți faci griji pentru nimeni. Îți faci griji doar pentru tine și conectarea cu Raiurile în interior, în timp ce meditezi sau trăiești singur în demersul tău spiritual. Ai putea sta cu două sau trei persoane, poate cu Maestrul tău și câțiva alți frați și surori, meditați împreună, mâncați simplu. Sau uneori practicați bine și nu mai mâncaţi deloc; nu aveţi nevoie. Ceva de genul acesta - posibil. Și atunci, veți avea mai multă putere, cel puțin. Și nici măcar nu trebuie să muriţi, sau poate puteți trăi mult, mult timp. Ca în unele legende vechi, vi s-a spus în unele povești că omul cutare şi cutare a trăit veșnic, sau pentru multe sute de ani! Și în zilele noastre, dacă cineva poate trăi peste o sută de ani, oamenii sărbătoresc deja, și vin ziarele, televiziunea face un clip, și toate astea.Pe vremuri, oamenii trăiau mult, mult, mult - câteva mii de ani. Asta era normal. Există unii oameni care încă practică o astfel de metodă. Metoda Quan Yin este bună pentru voi - cea mai bună - pentru că nu avem mult timp în viețile noastre ocupate pentru a studia o astfel de practică. Buddha a studiat o astfel de practică - una dintre aceste practici. De aceea, El i-a spus lui Ānanda că El ar putea trăi veșnic, sau cel puțin câteva mii de ani, cu trupul Său intact. Sau Babaji în Himalaya, şi El a trăit multe sute de ani deja. Și unul dintre Maeștrii mei a trăit patru sute și ceva de ani. Nu mai trăiește. La acea vreme, au fost patru sute și ceva ani deja. Unii pot trăi câteva sute de ani; alții nu vor să trăiască mai mult.Eu nu prea vreau să trăiesc mai mult. Dacă trebuie, o voi face. Dar eu chiar... Uneori, în unele zile, prefer să merg Acasă. Pentru că, uneori este pur și simplu prea copleșitor pentru acest corp fizic și minte - cu adevărat așa. Nu că nu v-aș iubi, dar această lume nu are prea multă atracție pentru mine. Chiar dacă aș putea trăi mult, mult timp, sute sau mii de ani - în acest caz, dacă aș putea, dacă aș alege să fac asta, ar fi probabil doar din dragoste. Și numai dacă Dumnezeu vrea ca eu să fac asta; în caz contrar, aș prefera să am doar o viață umană normală și apoi să mă duc Acasă. Nu dați vina pe mine.Ar fi frumos dacă aţi putea trăi mult și nu trebuie să vă faceți griji pentru nimic. Dar în această lume fizică, există multe lucruri care vă fac să vă faceți griji - războiul, pandemiile și oamenii vicioși. Oamenii! Oamenii propriei voastre rase umane, dacă se întâmplă să descopere că sunteţi speciali, vai, omule! Nu vor precupeți niciun mijloc să vă hărțuiască, să vă calomnieze. Chiar dacă nici măcar nu-i cunoașteţi - nu i-aţi cunoscut niciodată, și nu le-aţi făcut niciodată nimic rău lor - ei v-ar urmări și v-ar descoperi și v-ar face probleme, fără sfârșit - dându-vă nume, sau vă bat sau vă otrăvesc, tot felul de lucruri.Milarepa a avut foarte puțini discipoli pentru că l-a ascultat pe Maestrul Lui. Maestrul Lui i-a spus: „Du-te la munte. Meditează singur. Nu te deranja cu oamenii pentru că majoritatea lor vor doar lucruri materiale. Ei doar îți cer să-i binecuvântezi pentru acele lucruri, lucrurile banale, și îţi irosesc timpul și energia Ta. Nu te deranja.” Așa că, majoritatea timpului, Milarepa a rămas în munți. Chiar dacă nu avea nimic de mâncare, mânca doar urzici, cred. Cele care au o mulțime de țepi și dacă le atingi, te va mânca pielea. Ar putea fi foarte neplăcut. Dacă vreţi să mâncaţi asta, trebuie să folosiţi o mănușă sau ceva pentru a le aduna. După ce le fierbeți, va fi în regulă. Și aceasta este, cred eu, una dintre cele mai nutritive plante pe care le puteți avea - poate chiar cea mai bună, una dintre cele mai bune, plină de nutriție. Deci, chiar dacă mâncați doar asta, veţi supraviețui. Este exact cum a făcut Milarepa, și a devenit foarte verde pentru că a continuat să mănânce doar asta. Și i-a făcut și părul de pe corpul Lui tot verde, așa că unii oameni L-au întrebat dacă El știe dacă El este un om sau este un diavol sau un demon. Dar eu nu vă sfătuiesc să mâncați doar asta.În Himalaya, unde a fost Milarepa, era de obicei foarte frig şi nu prea multe frunze de legume acolo unde era El într-o peșteră în munții înalți. Când am fost în Himalaya, a trebuit, de asemenea, să caut niște legume sălbatice, lucruri mici care cresc în munți. Dar nici acolo nu sunt prea multe. Iar în unele locuri mănânci doar crud pentru că nu poți găti. Aerul este atât de rarefiat; când am încercat să gătesc, a durat o veșnicie. Nu părea să vrea să se încălzească. Trebuie să găsești un lemn bun, foarte uscat; altfel, pur și simplu nu merge și durează o veșnicie. Și nu am avut oale bune sau cratițe sau ceva de genul. V-am spus că am avut doar o tigaie mică, exact ca o caserolă pentru un tort aniversar, un tort. Acest tip de tigaie va avea un perete, și apoi pot găti chapati cu ea, și, de asemenea, pot fierbe apă să beau. Și am avut și o ceașcă mică, foarte mică. Și mai târziu, am renunțat la toate. Le-am vândut pentru că nu puteam să le car prea mult timp în Himalaya. Asta este tot ce am avut. Dar am fost mai fericită decât acum.În acel moment, nu am văzut prea multe din suferința lumii. Cu excepția cazului în care am fost în Himalaya, am văzut că muncitorii trebuiau să care oameni - unii oameni în vârstă sau unii oameni bogați nu voiau să meargă sau le era frică să meargă - și ei trebuiau să care acești oameni în munții înalți. Gheața era sub ei, și uneori alunecau, și a fost groaznic. Pantofii lor erau toți rupți. Nu este ca și cum ar fi avut pantofi sport buni cum avem noi pentru cățărat. Și chiar dacă ai pantofi sport cum am avut eu, sunt uzi după un timp. Picioarele mele erau umflate și ude și reci. În fiecare zi, dacă mergi în Himalaya, trebuie să te aștepți la asta pentru că mergi în zăpadă. Este încă acolo, ceva zăpadă, dar nu atât de groasă pentru că armata a îndepărtat-o (curăţat-o) deja. Dar totuși, vine zăpadă nouă și vine și ploaia, și în unele locuri este încă ceva zăpadă și gheață, așa că apa din zăpadă se va topi în picioarele tale și te udă, și nu poţi să te oprești acolo să schimbi pantofii. Eu nu aveam alți pantofi. Am fost mai norocoasă decât muncitorii aceia. Muncitorii purtau doar pantofi de plastic și toți erau rupți. Oh, inima mea... Doar atunci, inima mea a simțit atât, atât, atât de multă durere. Dar altfel, nu este nimic care să te facă să simți suferință în Himalaya unde te plimbi sau în vreun ashram. Nu prea vezi suferință.În mare, te simți foarte spiritual, oriunde ai merge în Himalaya. Chiar și oamenii care trăiesc acolo, sunt și ei foarte religioși. Cel puțin ei cred în Dumnezeu, și se roagă sau numără mărgelele. Și ca în Rishikesh, este doar vegetarian. Nu am văzut nici ouă, deci acești vegetarieni înseamnă poate că au doar lapte, lapte proaspăt; ei mulg persoanele-vacă cu mâna. Poate în orașul mare sau undeva departe, ar avea o fermă de persoane-vaci sau ceva de genul. Eu nu am văzut niciodată una. Am văzut doar persoane-vacă mergând foarte libere și pe îndelete pe stradă, oriunde. Și dacă ele sunt în mijlocul benzii de circulație, bietele mașini, toate trebuie să oprească până se ridică, sau cineva va încerca să le ridice ca să plece. Acesta este modul în care am văzut persoanele-vacă în India. De aceea, când am fost în India, am crezut că băutul laptelui era bine. Nu aveam o mulțime de bani să cumpăr lapte, dar uneori dacă oamenii făceau deja ceai cu lapte, am băut puțin, pentru că nu mă simțeam vinovată sau nimic în acel moment.Nu știam prea multe despre fermele de persoane-vaci care le torturează atât de mult, le conectează la toate mașinile și le storc, le fac gravide pentru a avea din nou lapte până când chiar și intestinele și stomacul lor ies și ele nu mai pot nici măcar să mai meargă. Atât de cruzi putem fi noi, oamenii. Vă rog să vă gândiți la asta și să renunţaţi la carnea de persoane-animale, - de la crimă. Uciderea celor nevinovați, ca persoanele-vaci - ele sunt atât de dulci, blânde. Ele sunt mari. Ar putea chiar să vă omoare într-o clipă, dar ele nu fac niciodată asta. Deci, de ce ar trebui să fim noi mai puțin nobili și blânzi, decât o persoană-vacă care are toată puterea dar nu o folosește deloc pentru a face rău? Și noi nu avem o forță la fel de mare ca o persoană-vacă sau -elefant, dar încercăm toată ziua, toată noaptea, gândindu-ne cum să ucidem aceste persoane-animale nevinovate pentru a le lua fildeşii sau pielea lor, sau carnea lor și să le mâncăm; unii chiar mănâncă crud, picurându-le sângele din gură aşa. Cine suntem noi așa? Vă rog să vă gândiți la sinele vostru nobil. Voi sunteți copiii lui Dumnezeu. Aveți în voi Natura de Buddha; sunteți un viitor Buddha. Vă rog să acționați aşa!Photo Caption: Cel puternic nu-l asupreşte pe cel slab Noi arătăm diferit, dar Esenţa noastră este la fel.
